Category Archives: Secularism

Catedrala Mânturii Neamului, cea finanțată din donațiile credincioșilor

Dragii moșului, nu vă luați după articole mincinoase și manipulatoare ca cel abia apărut pe Realitatea.net sub titlul „Patriarhia cere MAI MULŢI BANI de la stat pentru Catedrala Mânturii Neamului”! Iată, din travestiul de articol aflăm că:

În cei doi ani de când au început lucrările de construcție [la Catedrala Mântuirii Neamului], Patriarhia a investit aproximativ 50 de milioane de euro. Autoritățile locale și centrale au sprijinit biserica, anul trecut, cu aproape opt milioane și jumătate de euro. Mai mult de jumătate din această sumă, peste 4,2 milioane de euro, a fost alocată de Guvern. Primăria Generală a contribuit și ea cu 2 milioane de euro. Însă fondurile colectate nu sunt suficiente.

Având în vedere faptul că suntem într-o perioadă de criză economică, donațiile de la credincioșii și clericii din românia [sic] și din străinătate nu mai sunt la nivelul celor din anul 2011. Atât autoritățile centrale, cât și cele locale trebuie să susțină financiar construirea catedralei mântuirii neamului”, a declarat purtătorul de cuvânt al Patriarhiei.

și că:

Pentru a duce la bun-sfârșit Catedrala Neamului, Patriarhia Română estimează că ar mai fi nevoie de cel puțin 50 de milioane de euro.

Chiar vă închipuiți că poate fi adevărat așa ceva? Chiar credeți că Patriarhia face ca câinele care-și mănâncă propria vomă, revenind cu seninătate asupra asigurărilor pe care ni le-a dat în trecut? Arătându-se îndreptățit scandalizată de „[nedemna] încercarea de manipulare a opiniei publice de către ASUR, care […] afirmă în mod tendențios că, viitoarea Catedrală patriarhală «va fi construită cu bani care ar urma să provină, într-o proporție semnificativă, de la bugetul de Stat…»”, cu 2-3 ani în urmă (la începutul lui septembrie 2010, mai exact) ne asigura emfatic că:

[F]ondurile necesare [pentru Construirea Catedralei Mântuirii neamului] vor fi obținute printr-o linie de creditare de la una sau mai multe bănci. Creditul […] va fi rambursat din donațiile credincioșilor ortodocși români din țară și străinătate.

Avem, evident, de-a face cu o nouă manipulare a opiniei publice, instrumentată de către tot soiul de răuvoitori! Cuvântul Patriarhiei că Catedrala va fi construită cu fonduri provenite din împrumuturi ce urmează a fi rambursate din donații este tot ce ne trebuie ca să știm că afirmațiile de mai sus, că ar fi primit aproape 8,5 milioane de euro în cursul unui singur an și că pe viitor așteaptă finanțări și mai substanțiale din partea statului, nu sunt decât, ei bine, alte încercări de manipulare a opiniei publice prin afirmații tendențioase!

Repetați după mine: Fondurile necesare pentru Construirea Catedralei Mântuirii neamului vor fi obținute printr-o linie de creditare și vor fi rambursate din donațiile credincioșilor ortodocși români din țară și străinătate. Amen. (Da capo.)

 

Uitasem: Un sondaj

Articolul de pe Realitatea.net este însoțit de un sondaj în care cititorii sunt întrebați: „Sunteți de acord ca statul să dea mai mulți bani pentru construirea Catedralei Mântuirii Neamului?” Votați cu încredere. Sunt încredințat că veți alege opțiunea corectă. Să le arătăm noi răuvoitorilor, să se învețe minte!

Întotdeauna nu e întotdeauna chiar întotdeauna

Scrisesem cu un an și ceva în urmă despre transmisiunea „Averea Bisericii”, cum se intitula ediția din 30 martie 2001 a emisiunii Cu ochii-n patru, TVR1. Unul dintre cei intervievați a fost preotul Gabriel Corduneanu, vicar administrativ patriarhal al Patriarhiei Ortodoxe Române, care spunea la un moment dat că:

Biserica, dacă are un ban […] face ceva cu el, lucrează cu el. Noi nu avem bani în conturi care să stea și să aștepte să fie folosiți. Din contră, întotdeauna cheltuielile depășesc veniturile.

Că fețelor „religioase bisericești” le place să vorbească în termeni absoluți nu e nicio noutate. Discursul religios e plin de veșnicii, morale absolute, atotputernicii, atotcunoașteri și alte soiuri de infinituri și m-am lămurit de mult timp că de fapt folosesc termenii ăștia în sensul metaforic și foarte relaxat în care sunt folosiți mult prea des în vorbirea curentă. Dar nu mi-a fost totuși prea des dat să văd o veșnicie de durată așa de scurtă:

În anul în care ne spunea că „Întotdeauna cheltuielile depășesc veniturile”, Patriarhia a închis bilanțul cu un profit de 28 de milioane de lei

E oarecum ironic că n-a durat nici măcat un an întreg până ce declarația „păritelui” Corduneanu a fost contrazisă de bilanțul contabil al Patriarhiei. Sigur, ar fi absurd să am preteția ca el să fi știut dinainte că BOR va închide anul un profit deloc deglijabil, dar ar fi trebuit să fie mai atent la ce spune. Maxima latină verba volant, scripta manent nu mai e în pas cu timpurile. Cu toate modalitățile de înregistrare audio-video pe care le avem și cu internetul, verba scriptaque manent.

Retragere de la ora de religie

Sunt un pic în întârziere cu tratarea subiectului, dat fiind că noul an școlar a început deja de câteva zile. Chiar mă gândeam că nici n-are rost să scriu ceva pentru că pe de-o parte problema a fost tratată pe multe alte situri, iar pe de alta blogul meu e unul mic și prăpădit, uitat într-un colț de internet. Dar am văzut surprinzător de multe căutări pe subiectul ăsta aterizate în cele din urmă aici…

Pentru început, ar trebui poate să enunț câteva puncte esențiale:

  • Nimeni nu este obligat să participe la ora de religie, indiferent de vârstă sau confesiunea căreia îi „aparține” (sau nu).
  • Școala este obligată să accepte cererea de retragere de la ora de religie și să dispună măsurile ce decurg de aici (respectiv de nu fi calculată/încheiată media la ora de religie, întocmai cum se face cu sportul pentru cei scutiți de sport pe motive medicale).
  • Școala este obligată să accepte cererea fără a pretinde ca aceasta să fie motivată.

Citește în continuare

Facultatea de Litere, Istorie și CEEE?

Se pare că am rămas în urmă rău de tot cu noutățile. Ultima oară când am avut de-a face cu Universitatea de Vest din Timișoara, „Literele” se numeau oficial „Facultatea de Litere, Istorie și Filosofie”.  Se numeau. Nu se mai numesc, după cum am aflat cu întârziere din fluxul RSS al hârtiei igienice electronice ZiarulLumina.ro, publicația care nu încetează să mă uimească de când m-am „abonat” la ea:

Absolvenţii Facultăţii de Litere, Istorie şi Teologie din cadrul Universităţii de Vest din Timişoara, promoţia 2011, au susţinut în cursul acestei săptămâni examenul de licenţă şi au depus jurământul de credinţă faţă de Biserica Ortodoxă.

Absolvenții Facultății de Litere, Istorie și Teologie. Cândva între 2004 și 2011 s-a scos „istorie” „filosofie” din denumirea oficială a instituției și s-a adăugat „teologie”. Sigur, are sens, dintr-o anumită perspectivă: catedra de filosofie a fost lipită de științe politice, „relații publice” și jurnalism, în Facultatea de Științe Politice, Filosofie și Științe ale comunicării, iar în locul ei au rămas are două secții de teologie (pastorală și didactică) și doar una de istorie.

După ce că s-au înmulțit facultățile de teologie ca șobolanii ciumați și facultățile umaniste au fost siluite în serie cu secții de teologie, era neapărat nevoie să se schimbe și titulaturile structura, să o facă mai primitoare pentru popime. Ce urmează? Să se renunțe și la „litere” și „istorie” – atât din denumire cât și din programă, ca să rămână teologie pură, neamestecată cu chestii „lumești”?

Dar România e stat secular! Cică…

Statul și sărbătorile religioase

Am publicat ceva mai devreme o serie de capturi de ecran ale primelor pagini ale unor ministere, pe care apăreau mari și late felicitări cu ocazia „sfintelor sărbători de Paști”. Capturile acelea ilustrează o realitate care, teoretic, n-ar trebui să existe în România: implicarea religiei în politic și tratamentul preferențial, din partea statului, pentru unele organizații religioase – în cazul de față, Biserica Ortodoxă Română, bineînțeles.

Presedinte 2011-04-24

Situl Președintelui României

Prin publicarea  de astfel de mesaje cu caracter religios, onor-conducerea țării reușește o serie de performanțe care n-ar avea ce să caute în CV-ul unui stat modern secular și democratic – cum se pretinde a fi România. Al unui stat care pretinde că-și tratează nediscriminatoriu și echitabil cetățenii.

Este un gest ilegal, discriminatoriu și de prost gust. Pe de-o parte încalcă legislația țării, în care nu numai că nu e recunoscută nicio religie de stat, ci se spune explicit că România nu are o religie de stat și este explicit statuată neutralitatea statului față de religie. Chiar dacă în Constituție poziția Statului față de biserici, așa cum e formulat textul ((Constituția, art. 29 alin (5): „Cultele religioase sunt autonome faţă de stat și se bucură de sprijinul acestuia […]”)), este destul de neclară, Legea cultelor nr. 489/2006 este cât se poate de explicită, spunând, la art.9 alin. (1) și (2) :

(1) În Romania nu există religie de stat; statul este neutru față de orice credință religioasă sau ideologie atee.

(2) Cultele sunt egale în fata legii și a autorităților publice. Statul, prin autoritățile sale, nu va promova și nu va favoriza acordarea de privilegii sau crearea de discriminari față de vreun cult.

Prezența unor mesaje cu caracter religios pe siturile oficiale ale statului este orice altceva numai neutralitate nu. Guvernanții români promovează o anumită religie într-un fel în care nu-și permit s-o facă nici măcar state care au o religie de stat, cum ar fi, să zicem, Marea Britanie sau Danemarca. Sau, de ce nu, chiar Grecia – unde Biserica Ortodoxă Greacă are statutul de biserică de stat și ortodoxia este religia oficială.

Dacă președintele, miniștrii și toți angajații guvernului și președinției sunt credincioși ortodocși (lucru de care mă îndoiesc), asta e strict problema și opțiunea lor personală. N-au decât să sărbătorească toate sărbătorile din calendarul ortodox, ba chiar să mai inventeze câteva dacă așa li se arată. N-au decât să publice câte felicitări au chef – dar s-o facă pe blogurile și siturile personale.

Indiferent de opțiunea religioasă a angajaților, de la măturător de frunze la prim ministru, Guvernul nu este ortodox, Președinția nu este ortodoxă, Statul nu este ortodox. Sunt seculare, laice și neutre față de orice credință religioasă.

Sau, cel puțin, ar trebui să fie. Publicarea unor atare mesaje pe siturile oficiale nu poate fi justificată ca o „scăpare”. Nu poate fi justificată nici prin fabuloasa și fabulata majoritate de credincioși ortodocși din România. Organismele statului pe de-o parte au datoria să respecte legile – în cazul de față fiind primele care le încalcă. Pe de altă parte, au datoria să-și respecte cetățenii.

Felicitările de Paște pe situri guvernamentale, chiar dacă sunt doar un gest de curtoazie pentru aceia dintre cetățeni care sunt credincioși ortodocși, sunt o palmă pe obrazul tuturor celorlalți – evreilor, musulmanilor, unei serii întregi de culte neoprotestante (Martorii lui Iehova îmi vin în minte), orientale sau păgâne și, bineînțeles, ateilor. Întâmplarea a făcut ca anul acesta data Paștelui ortodox să coincidă cu cea la care ramurile vestice ale creștinismului înregistrează sărbătoarea, astfel că n-am putut adăuga și catolicii sau protestanții din România, de exemplu; dar au fost pe lista de anul trecut și vor fi pe cea de la anul.

 

Cum arată paginile web guvernamentale ale unui stat secular cu ocazia unei sărbători religioase

Cam așa:

GOV.ro 2011-04-24 hightlight

Guvernul României

MFin 2011-04-24

Prima pagină – Ministerul Finanțelor

MDRT 2011-04-24

Ministerul Dezvoltării Regionale și Turismului

MAPN 2011-04-24

Ministerul Apărării Naționale

MAE.ro 2011-04-24

Ministerul Afacerilor Externe

Dar măcar capul statului, președintele, respectă chestia aia, cu neutralitatea statului față de religii ((Legea cultelor nr. 489/2006, art. 9 alin (1): „În Romania nu există religie de stat; statul este neutru față de orice credință religioasă sau ideologie atee.”
Constituția, art. 29 alin (5): „Cultele religioase sunt autonome faţă de stat […]”)), nu-i așa? Ăăă… da, sigur că da!

Presedinte 2011-04-24

Situl Președintelui României

 

Averea bisericii, cu subtitrare în engleză

Acum vreo două săptămâni am găsit, pe blogul lui Lucian Vâlsan o ediție a emisiunii Cu ochii’n patru, intitutată „Averea bisericii” și care adresa, ghici ciupercă ce-i, taman… averea asta a bisericii. A Bisericii Ortodoxe Române, de care e întotdeauna vorba când se vorbește de România și se pomenește cu cuvântul „biserica” (așa, articulat!)

Lucian își propusese să subtitreze sau să dubleze în engleză emisiunea, ca să se poată minuna și străinezii de ce-nvârte biserica în România. Din varii motive, n-a apucat să facă subtitrarea (nu cred, cel puțin)… Am făcut-o eu – abia ce-am terminat-o cu puțintel timp în urmă.

Ca fapt divers, mi-a luat cam cât prevăzusem: între 5 și 10 minute de muncă pentru fiecare minut de audio, pentru transcrierea inițială (sincronizată, direct ca subtitrare)  și traducerea în engleză. În aceste condiții, rog să nu fiu bătut la cap cu greșelile care mai apar. N-am mai avut nervi și de o corectură. Bineînțeles, dacă se oferă cineva să corecteze scăpările mele, e binevenit s-o facă. Subtitrările, atât în română cât și în engleză, pot fi găsite în ZIP-ul atașat. Formatul este SubRip (.srt), iar VisualSubSync este un editor excelent (deși corectarea textului ca atare se poate face  în orice program capabil să deschidă un fișier de text simplu).

Bun… ete, așadar, playlistul cu toate cele cinci părți concatenate. Cine vrea să vadă filmulețele individual e invitat să facă clic pe ele până se deschid în Youtube (nu m-am lămurit încă care-i procedura exactă) sau să meargă la bit.ly/church-wealth-playlist. Pentru a vedea subitrările, clic pe chestia aia cu „CC” (ascunsă probabil în dreapta jos, ca fly-out la chestia aia în formă de triunghi isoscel):

Cam atât. Dați mai departe! (Dacă vi se-arată, bineînțeles…)

UPDATE

Adresat celor care eu descărcat subtitrările pe 13 aprilie, înainte de orele 20-22. Am înlocuit ZIP-ul cu subtitrări cu un altul în care cele în engleză au trecut printr-o corectură.

A note for English speakers

The material is, as far as I know, one of the very few filmed in Romania during the last decade or so, where the Romanian Orthodox Church is treated anything but great reverence and depicted as anything but the savior of our whole society. Even more notably, it was aired on the national television, which is notoriously subservient to the Church.

The church, on the other hand, even though it enjoys victimizing itself, is nowhere near being a victim of circumstances or church-haters or whatever, as it so often claims. On the contrary, not only is there no clear separation of Church and State in Romania, but the Church is being funded by the state, as well as given numerous privileges – some by  law and in plain sight, some not quite. What’s shown in the 70 minutes, the total duration of all five parts, is only the tip of the iceberg.

If you downloaded the film from YouTube (or somewhere else for that matter, provided it has the same timing), you can find the subtitles in the attached ZIP file.

A final note: I’m sorry, I’m keeping this blog Romanian-only until I’m able to find a solution to make it properly multilingual. I have tried several plugins but most are buggy and none works the way I want it to. (Yeah, I know: I should switch to a platform that’s multilingual by design. But, well… I guess I’m simply too lazy.)

2 la sută pentru ASUR

Pe asta am „furat-o” de pe blogul ASUR. Sper să nu se supere nimeni, că am auzit că e nașpa cu copyright infringement (click-click ca să vezi imaginea mai mare):

2 la suta pentru ASUR.jpg

2% pentru ASUR

Până pe 15 mai, puteți alege să direcționați către ASUR 2% din impozitul plătit către stat în anul trecut. Pe siteul [ASUR] veți găsi formularele ce trebuie completate și pașii ce trebuie urmați pentru ca banii să ajungă în contul ASUR.

Una caldă: Băse – veto legii parteneriatului stat-biserică

traian.basescu.jpg Am aflat ieri, via HotNews și MediaFax, că onor prezident Băsescu a trimis înapoi în Parlament Legea parteneriatului dintre stat și Biserică culte.

Retrimiterea a făcut-o, cum reiese din relatările celor două situri de știri, mai mult din cauza unor chestii tehnice. Ce mă râcâie este că n-a spus nimic despre  buba cea mai mare a legii ăsteia: faptul că acordă niște privilegii speciale unor entități deja mult prea privilegiate în România, cultele – în special BOR.

Președintele precizează că articolul 15 al legii transmise spre promulgare stabilește ca procedura de finanțare prevăzută de prezentul act normativ să deroge de la prevederile Legii 350/2005 privind regimul finanțărilor nerambursabile din fonduri publice alocate pentru activități nonprofit de interes general, cu modificările și completările ulterioare.

Șeful statului menționează că în prezent, prestarea de servicii de asistență socială de către entități non-guvernamentale, în parteneriat cu autoritățile publice, este reglementată prin Legea 34/1998 privind acordarea unor subvenții asociațiilor și fundațiilor române cu personalitate juridică, care înființează și administrează unități de asistență socială.

„Considerăm că statul ar trebui să încurajeze mai mult inserția socială a persoanelor care beneficiază de programele de servicii sociale în cadrul familiilor și nu în cadrul unor unități de asistență socială”, scrie Traian Băsescu.

Sunt observații bune și, chestie extrem de importantă pentru soarta Galaxiei, sunt și eu de acord cu ele.

Dacă scopul legii ar fi fost pur și simplu să îmbunătățească situația existentă în domeniul serviciilor sociale în România, ar fi fost suficientă o completare a legii deja existente. Lege care nu neagă cultelor posibilitatea de a fi furnizori de servicii sociale. Din contră, se pare că cea mai fructuoasă activitate de genul ăsta a avut-o anul trecut taman o organizație ținând de o biserică – Caritas. (E, da, știu: Caritas e a apostaților ălora blestemați de catolici… Deh, soarta!)

Ceea ce face însă efectiv legea este să creeze un canal de finanțare de la buget (și nu cu firimituri, ci cu mai bine de 3/4 in suma totală) a activităților de asistență socială, la care organizații foarte capabile, cu personal calificat și așa mai departe, nu vor avea acces; pentru simplul motiv că nu au patronajul autodeclaraților purtători de cuvânt ai lui Zeus, Vișnu și Quetzalcoatl Dumnezeu.

Și asta doar din ce apare scriptic în legea respectivă. Că mai este și chestia ailaltă, pe care aș băga mâna-n foc că am vedea-o: BOR va profita de lege pentru a le da „categoriilor defavorizate” evanghelie pe pâine. Cum a făcut-o dintotdeauna cu „operele caritabile” pe care le-a întreprins, după cum se poate foarte bine într-o bună parte din materialele publicate de „Agenția de știri” Basilica și Ziarul Lumina.

 

Parteneriatul dintre stat și BOR: încă un pas pe drumul spre ROR

Acu’ două zile, pe 8 martie, Parlamentul a pus bomboana pe coliva serviciilor sociale în România, în Camera Deputaților fiind aprobată cu o majoritate covârșitoare (254 voturi pentru, 7 contra și 5 abțineri) ceea ce acum se numește Legea privind parteneriatul dintre stat și culte în domeniul serviciilor sociale. Așa cum a fost adoptată, și cu efectele care se pot deja întrezări, această lege pare să fie o altă fază a perioadei de tranziție în care ne aflăm – tranziția de la RSR la ROR.

Care este de fapt rostul acestei legi? Nu neg că la capitolul „servicii sociale” România stă destul de prost. Însă, cum au semnalat și alții (inclusiv Guvernul, în „punctul de vedere” comunicat Parlamentului pe 19 februarie 2010 – v. fișierul PDF atașat), existau deja prevederi care tratau problema serviciilor sociale în toate aspectele relevante – organizare, finanțare, încurajare etc. Nu exista un vid legal în domeniul ăsta, chiar din contră.

De ce „parteneriat între stat și culte” și nu între stat și ONG-uri la modul general? Nu de alta, dar contextul este că România nu are o religie oficială, iar statul „nu va promova și nu va favoriza acordarea de privilegii” niciunei religii (cel puțin așa se spune în Constituție și în Legea cultelor nr. 489/2006).

Mai mult de-atât, ce-i face pe legiuitorii noștri să-și imagineze că „parteneriatul” cu biserica ar rezolva problemele care există? Ce-i face să creadă că BOR este capabilă să administreze fondurile și serviciile mai eficient decât se face la ora actuală? Mai ales în condițiile în care BOR a devenit, în ultimul deceniu, un sac fără fund tot mai mare și mai adânc pentru bani de la buget? Vorbim, nu-i așa, de aceeași BOR care, în condițiile în care ia partea leului din bugetul pentru culte și se laudă pe toate drumurile cu activitățile sale (așa-zis) filantropice, a reușit performanța să se claseze în spatele asociației Caritas a Bisericii catolice în ceea ce privește filantropia. De aceeași BOR care a cerut 20 de milioane de la buget (ca aperitiv) pentru Catedrala Mânuirii Banului, la numai câteva luni după ce se bătea cu cărămida-n piept în comunicate oficiale că toate costurile vor fi suportate din credite bancare ce vor fi (chipurile) rambursate din donații. De aceeași BOR care doar ca „suplimentare” de fonduri a primit de la buget mai mulți bani decât tot restul fondurilor destinate celorlalte culte.

De ce-și închipuie legiuitorii noștri că BOR ar fi un partener potrivit al statului în privința serviciilor sociale? BOR, cu istoria de incompetență în administrarea de fonduri și servicii pe care o are. Cu istoria de obscurantism, discriminare, marginalizare a nonconformiștilor, xenofobie, homofobie, antifeminism, antisemitism, îndoctrinare pe orice căi, înșelăciune, minciună și abuzuri de tot felul pe care o are?

„Culte” sau BOR?

Știu, știu… În lege scrie „culte”, nu „Biserica Ortodoxă Română”. Dar hai să nu ne ascundem după deget!

O chestie ar fi că partea leului din orice finanțare a „cultelor” o ia de fapt BOR. De regulă în virtutea faptului că 87% din cetățenii României au figurat ca fiind ortodocși la ultimul recensământ.

O altă chestie ar fi că echivalența „culte = BOR” e transparentă, pentru cine e capabil să citească printre rânduri, până și în discursul neoficial de acum al susținătorilor legii. În actele oficiale se scrie „culte”; pe lângă ele, se vorbește de „biserică” – și adesea se înțelege „Biserică” (cu majusculă – cum, de exemplu, apărea în clar pe blogul Ralucăi Țurcan, una din inițiatoarele proiectului).

Formularea „culte” e de ochii lumii – politicienii noștii tot poala popii ortodoxe o pupă, nu pulpana predicatorului reformat sau papistaț, nici chipaua rabinului.

Resurse

Parcursul proiectului de lege prin Parlament poate fi consultat pe situl Camerei Deputaților – aici.

Legea a fost analizată mai pe larg și mai bine decât am făcut-o eu în multe locuri din blogosfera românească. Dintre siturile pe care le urmăresc, am găsit comentarii la:

Și mai multe surse se pot găsi consultând oracolul zeului Google.